Grigore Vieru-date biografice.

oetul Grigore Vieru s-a născut la 14 februarie 1935, în satul Pererâta, fostul judeţ Hotin, România. Cursurile şcolii primare şi cele medii le-a absolvit în satul natal şi în orăşelul Lipcani, între anii 1950-1953.

A debutat editorial, fiind student, cu o plachetă de versuri pentru copii, “Alarma”, apreciată de critica literară drept un început de bun augur, în anul 1957.

În 1958 a absolvit Facultatea de Filologie şi Istorie din cadrul Institutului Pedagogic “Ion Creangă” din Chişinău. În 1960 a fost angajat redactor la revista “Nistru”, actualmente “Basarabia”, publicaţie a Uniunii Scriitorilor din Moldova.

Între 1960 şi 1963, Vieru a fost redactor la editura “Cartea Moldovenească”, unde i-au apărut şi două plachete de versuri pentru copii: "Făt-Frumos şi Curcubeul" şi "Bună ziua, fulgilor!". În 1964, publică în revista „Nistru” poemul "Legământ", dedicat poetului Mihai Eminescu.

Volumul “Versuri pentru cititorii de toate vârstele”, apărut în 1965, i-a adus Premiul republican al comsomolului în domeniul literaturii pentru copii şi tineret (1967).

Prin volumul de versuri “Numele tău”, apărut în 1968, s-a produs o cotitură în destinul poetului. Cartea este apreciată de critica literară drept cea mai originală apariţie poetică. În chiar anul apariţiei a devenit obiect de studiu la cursurile universitare de literatură naţională contemporană.

În 1973, după ce a trecut pentru prima oară Prutul în cadrul unei delegaţii de poeţi sovietici, Vieru a declarat cu emoţie: "Dacă visul unora a fost ori este să ajungă în Cosmos, eu viaţa întreagă am visat să trec Prutul".

Un an mai târziu, în 1974, Zaharia Stancu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, îi face o invitaţie oficială din partea Uniunii Scriitorilor, căreia poetul îi dă curs. În 1977, la invitaţia Uniunii Scriitorilor din România, Vieru vizitează, împreună cu soţia, mai multe oraşe din România: Bucureşti, Constanţa, Cluj-Napoca şi Iaşi.

În anii următori au apărut volumele “Mama” (1975); “Un verde ne vede” (1976), pentru care poetului i s-a decernat Premiul de Stat al Republicii Moldova (1978); “Steaua de vineri” (1978), apărută la editura „Junimea” din Iaşi, cu un cuvânt-înainte semnat de Nichita Stănescu; “Izvorul şi clipa” (1981), selecţie din lirica poetului apărută la editura „Albatros” din Bucureşti; “Scrieri alese” (1984), volum în care s-au adunat unele din cele mai frumoase poezii şi cântece, medalioane, secvenţe publicistice, volum prefaţat de cel mai de seamă critic şi istoric literar al Basarabiei, Mihai Cimpoi; “Rădăcina de foc” (1988), la editura „Universul”; “Curăţirea fântânii” (1993); “Văd şi mărturisesc” (1996), volumul selectiv de versuri, aforisme şi confesiuni, scos de editura „Minerva” în una din cele mai prestigioase colecţii “Biblioteca pentru toţi”; “Acum şi în veac” (1997), volum antologic, apărut la editura „Litera” din Chişinău; “Cartea Vieţii Mele” - volum antologic de autor - 550 pagini - (2002).

Alături de creaţia sa poetică se situează şi aceea de alcătuitor de manuale şi abecedare în limba română („Steluţa”, 1970; „Abecedar”, 1974; „Albinuţa”). „Albinuţa” a avut cel mai mare tiraj în Basarabia şi a fost tipărită, în 1995, şi în România.

Grigore Vieru a primit, în 1988, cea mai prestigioasă distincţie internaţională în domeniul literaturii pentru copii: Diploma de Onoare Andersen.

A fost ales deputat al poporului (1989). La 13 noiembrie 1990 a devenit membru de onoare al Academiei Române, care l-a propus, în 1992, pentru Premiul Nobel pentru Pace.

Membru corespondent al Academiei Române, din 23 martie 1993.

La împlinirea vârstei de 60 de ani, în 1995, Vieru este sărbătorit oficial la Bucureşti, Iaşi şi la Uniunea Scriitorilor din Chişinău. În acelaşi an, poetul este ales membru al Consiliului de administraţie pentru Societatea Română de Radiodifuziune. În 1996 este decorat cu „Ordinul Republicii”, iar în 2000 cu Medalia guvernamentală a României “Eminescu - 150 de ani de la naştere”.
Culegeri din lirica şi poezia sa pentru copii au apărut, de-a lungul anilor, în ţări precum Franţa, Rusia, Ucraina, Letonia, Lituania, Estonia, Georgia, Armenia, Macedonia, Bulgaria şi Bielarus