luni, 9 februarie 2009

Date Biografice-Tudor Arghezi

Date biografice despre Tudor Arghezi

Tudor Arghezi (Ion N. Theodorescu) s-a născul la 21 mai 1880 la Bucureşti, fiul lui Nicolae Theodorescu originar din Gorj şi al Rosaliei Arghesi, femeie simplă din Ardeal.
Între 1887 şi 1891 urmează cursurile şcolii primare ,,Petrache Poenaru”. Despre copilărie Arghezi va scrie: ,,Este cea mai amară vîrstă avieţii. N-aş voi să mai fiu o dată copil”.
Între 1891 şi 1896 Arghezi urmează cursurile liceului ,,Sfântul Sava”. Locueşte la internat şi se întreţine singur. Dă meditaţii, iar în vacanţe practică diverse meserii, printre cere şi pe aceea de pietrar. Debutează în 1896 în ziarul ,,Liga Ortodoxă” condus de Al. Macedonski, unde va publica 15 poezii sub semnăturile Ion N. Theodorescu şi Ion Theo. Este perioada când îl cunoaşte pe Grigore Pişculescu, coleg de liceu, cel care va deveni scriitorul Gala Galaction. Tot atunci i-ar fi cunoscut pe I. L. Caragiale, Ştefan Luchian şi G. Ibrăileanu.
În 1897 publică versurii în ,,Revista modernă” şi ,,Viaţa nouă”, semnând Ion Th. Arghezzi. Se angajează la fabrica de zahăr din Chitila.
În 1899 se călugăreşte, sub numele Iosif la mînăstirea Cernica. În septembrie 1900 este hitoronisit diacon. Continuă să scrie versuri, să traducă din Baudelaire. Publică o parte din ciclul ,,Agate negre” în revista bilunară ,,Linia dreaptă” şi ,,Revista idei”.
În 1910 publică poezia ,,Rugă de seară” în revista ,,Viaţa socială”.
În 1913 este redactor şef al ziarului politic ,,Seara”.
În 1915 apare la Bucureşti sub direcţia sa sevista săptămânală ,,Cronica” editată în colaborare cu Gala Galaction.
În 1916, la întrarea României în război, se situează, odată cu Gala Galaction şi cu alţi intelectuali, pe poziţiile neutralităţii. După război această poziţie îi atrage doi ani de detenţie la Văcăreşti împreună cu alţi 11 ziarişti şi scritori printre cere şi Ioan Slavici. Este graţiat în 1919.
În 1916 se căsătoreşte cu Paraschiva Burda de la care va avea doi copii.
În 1920 colaborează la revista ,,Hiena” cu poetii şi tablete care mai târziu vor intra în volumele ,,Flori de mucegai” şi ,,Poarta neagră”.
În 1923 conduce ziarul ,,Naţiunea” pe care îl scrie singur aproape în întregime, colaborează la ,,Viaţa românească”, ,,Adevărul literar şi artistic”, ,,Lumea”, ,,Gândirea”, ,,Ramuri”, ,,Rampa” etc.
În 1927 apare primul volum de versuri: ,,Cuvinte potrivite”.
În 1929 apare volumul ,,Icoane de lemn”.
În 1931 apare al doilea volum de poezii ,,Flori de mucegai” şi al treilea de proză ,,Cortea cu jucării”.
În 1933 apar ,,Tablete din Ţara de Kuty”.
În 1934 apare romanul ,,Ochii Maicii Domnului”.
În 1936 apare ,,Cimitirul Buna Vestire”.
În 1939 apare volumul de versuri ,,Hore”.
În 1942 apare romanul ,,Lina”.
În 1943 publică în ziarul ,,Informatia zilei” articole şi pamflete. La 30 septembrie apare pamfletul ,,Baroane” care viza persoana ambasadorului Germaniei hitleriste. Ziarul e confiscat, iar Arghezii arestat şi trimis în lagărul de deţinuţi politici de la Târgul Jiu.
În 1947 apare volumul de versuri ,,Una sută una poeme”.
În 1954 reapare presa literară, publicând în ,,Viaţa românească”, ,,Gazeta literară”, ,,Contemporanul” etc.
În 1956 apare volumul ,,Cântare omului”.
În 1957 apare volumul de fabule ,,Stihuri pestriţe.
În 1958 apar volumele ,,Lume veche, lume nouă” (culegere de articole) şi ,,Cartea mea frumoasă” (poezii pentru copii).
În 1959 apare ediîia bibliofilă ,,Versuri”, strângând aproape integral creaţia poetică Argheziană.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu